ïnsÇm×nÀÇrile artificiale la animalele domestice
ïnsÇm×nÀÇrile artificiale reprezintÇ o biotehnicÇ modernÇ a
reproducerii animalelor, care asigurÇ progresul genetic al
efectivelor ?i implicit sporirea productivitÇÀii acestora.
ïnsÇm×nÀarea artificialÇ ÏnlÇturÇ controlul sexual dintre mascul
?i femelÇ, sperma fiind recoltatÇ de la un reproducÇtor mascul ?i
depusÇ Ïn organele genitale ale unei femele aflate Ïn cÇlduri, cu
ajutorul unui instrumentar adecvat.
De?i Ïn literatura de specialitate nu existÇ date precise despre
Ïnceputul aplicÇrii ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale, se considerÇ, totu?i
cÇ prima Ïncercare a fost fÇcutÇ de cÇtre arabi, Ïn secolul XIV,
obÀin×nd un produs de la un armÇsar valoros, prin prelevarea spermei
cu un smoc de pÇr introdus Ïn vaginul unei iepe ?i extras dupÇ monta
acesteia, ?i apoi introdus imediat Ïn vaginul altei iepe Ïn cÇlduri.
Date sigure au stabilit cÇ ÏnsÇm×nÀÇrile artificiale au fost
aplicate ÏncÇ Ïn secolul XVIII. Astfel se cunoa?te faptul cÇ
fiziologul italian Lazzaro Spallanzani Ïn anul 1778, inocul×nd unei
cÇÀele sperma recoltatÇ, prin masturbaÀie, de la un c×ine a obÀinut
trei produ?i. ExperienÀe asemÇnÇtoare, cu rezultate bune au fost
efectuate Ïn secolul al XIX-lea de cÇtre Everett, Millais, Albrecht.
Studii aprofundate, bazate pe cercetÇri experimentale, au fost
efectuate pentru prima datÇ de fiziologul rus Ilia Ivanov (1860-
1932), considerat pe drept cuv×nt, fondator al ÏnsÇm×nÀÇrilor
artificiale. Pun×nd bazele teoretice ?i practice ale ÏnsÇm×nÀÇrilor
artificiale, Ivanov a aplicat, Ïn perioada 1889-1932, aceastÇ metodÇ
la diferite specii (cabaline, bovine, ovine, porcine), mai Ïnt×i ca
mijloc profilactic pentru prevenirea bolilor infecÀioase ?i
parazitare transmisibile prin montÇ, ?i apoi ca metodÇ de ameliorare
a raselor de animale. La ?coala creatÇ de Ivanov s-au format
speciali?ti de prestigiu care au elaborat valorase studii despre
tehnologia ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale, biochimia spermei,
perfecÀionarea aparaturii ?i instrumentarului.
ïnsÇm×nÀÇrile artificiale au Ïnregistrat o largÇ rÇsp×ndire Ïntr-o
perioada de timp relativ scurtÇ datoritÇ avantajelor mari pe care le
prezintÇ Ïn ameliorarea animalelor. Astfel, Danemarca, Japonia ?i
Israelul utilizeazÇ, practic, numai ÏnsÇm×nÀarea artificialÇ la
taurinele pentru lapte ?i la suine. Metoda are extindere mare Ïn
SUA, ÀÇrile din Europa ?i Asia. ImportanÀa ÏnsÇm×nÀÇrilor
artificiale se manifestÇ sub diferite aspecte: zootehnic, economic,
sanitar-veterinar ?i ?tiinÀific.
GraÀie cre?terii substanÀiale a eficienÀei utilizÇrii materialului
seminal, prin aplicarea ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale este posibilÇ
folosirea celor mai valoro?i reproducÇtori masculi, testaÀi dupÇ
descendenÀÇ ?i cu Ïnsu?iri morfo-productive deosebite, care
intensificÇ progresul genetic-ameliorativ al efectivelor Ïntr-un
timp scurt. Astfel, un taur testat poate avea pe durata vieÀii Ïntre
100.000 ?i 200.000 produ?i, vierul - peste 1000 Ïntr-un an, iar un
armÇsar - peste 100 m×nji pe sezon.
La speciile cu un interval mare Ïntre generaÀii, asocierea
biotehnicii ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale cu conservarea prin congelare
a spermei permite crearea unor bÇnci de material seminal, care este
unilizat dupÇ finalizarea la taurii de 6 sau 7 ani a testului de
performare dupÇ prima lactaÀie normalÇ a fiicelor. ïn plus, peste
90% din caracterele morfoproductive care au un determinism genetic
pot fi ameliorate prin folosirea ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale.
Prin folosirea unui numÇr redus de reproducÇtori Ïn centre
specializate de reproducÀie, cu sperma cÇrora pot sÇ fie ÏnsÇm×nÀate
un numÇr mare de femele se realizeazÇ economii Ïnsemnate de forÀÇ de
muncÇ, de furaje, de adÇposturi, put×nd fi ÏntreÀinuÀi Ïn condiÀii
foarte bune reproducÇtorii de mare valoare geneticÇ.
ïntreÀinerea masculilor reproducÇtori Ïn ferme specializate
permite menÀinerea lor Ïn condiÀii optime de sÇnÇtate ?i
ÏntreÀinere, cu o producÀie seminalÇ de calitate ?i indemnÇ de boli
cu transmitere venerianÇ (brucelozÇ, tricomonozÇ, vibriozÇ).
Garantarea indemnitÇÀii spermei faÀÇ de principalele boli infecto-
contagioase face posibil schimbul internaÀional de gene prin
importul exportul de material seminal congelat, fÇrÇ suportarea
inconvenientelor prilejuite de carantinÇ.
Derularea diferitelor etape ale ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale
majoreazÇ substanÀial aportul factorului uman la procesul
reproducerii, fapt care face necesarÇ Ïntocmirea ?i pÇstrarea unor
evidenÀe complete reduc×nd prin aceasta pericolul transmiterii prin
mo?tenire a unor boli genetice.
Alte avantaje ale ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale se referÇ la
reproducerea artificialÇ a unor specii monogame (vulpile) ?i
obÀinerea de hibrizi Ïntre specii, care Ïn mod natural nu se
ÏmperecheazÇ (Ïntre mÇgar ?i iapÇ, Ïntre vacÇ ?i Iac, Ïntre bizonul
european ?i bizonul american etc.).
ïnsÇm×nÀarea artificialÇ comportÇ ?i unele dezavantaje. Ele rezidÇ
Ïn urmÇtoarele:
ž folosirea reproducÇtorilor necorespunzÇtori din punct de vedere
genetic are acÀiune negativÇ asupra ameliorÇrii. De aceea, este
absolut necesar sÇ se foloseascÇ masculi de origine cunoscutÇ,
testaÀi dupÇ descendentÇ;
ž posibilitatea comiterii unor erori Ïn etapele prelucrÇrii,
conservÇrii, transportului, depistÇrii cÇldurilor ?i ÏnsÇm×nÀarea
femelelor de cÇtre persoanele antrenate Ïn procesul de muncÇ.
ž Prin neglijarea profilaxiei bolilor genetice, ÏnsÇm×nÀÇrile
artificiale pot favoriza diseminarea unor boli, cum ar fi: boala
chisticÇ ovarianÇ, sindromul spastic, criptorhidia ?i defecte de
conformaÀie.
ž Toate aceste neajunsuri pot fi ÏnlÇturate Ïn cazul existenÀei
Ïn reÀeaua ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale a unui personal calificat,
care sÇ posede cuno?tinÀe de biologia ?i patologia reproducÀiei,
precum ?i de ameliorare.
Teoria ?i practica ÏnsÇm×nÀÇrilor artificiale la animalele
domestice cuprinde urmÇtoarele compartimente:
- studiul spermei;
- metodele de recoltare a spermei;
- controlul ?i diluarea spermei;
- metodele de conservare a spermei;
- inocularea spermei sau ÏnsÇm×nÀarea propriu-zisÇ.
Sperma
Sperma reprezintÇ un produs complex al aparatului genital mascul
constituit din spermatozoizi ?i plasmÇ seminalÇ.
Plasma seminalÇ este alcÇtuitÇ din fluidul testicular secretat de
canaliculele testiculare, la care se adaugÇ, succesiv, secreÀia
epididimului ?i a canalelor deferente, Cantitatea cea mai mare de
lichid seminal cu rol biologic foarte important este secretatÇ de
glandele anexe ale aparatului